Europa a înregistrat pierderi estimate la **43 de miliarde de euro** cauzate de fenomene meteorologice extreme, arată o analiză realizată de economiștii de la **Universitatea Mannheim** în colaborare cu **Banca Centrală Europeană**. Cele mai afectate țări au fost **Cipru, Grecia, Malta și Bulgaria**, unde pagubele au depășit **1% din valoarea adăugată brută (VAB)**. Urmează statele din zona mediteraneană — **Spania, Italia și Portugalia**. Lead-autorul studiului, **Sehrish Usman**, atrage atenția că estimările sunt **conservatoare**, pentru că nu includ daunele provocate de incendiile devastatoare din sudul Europei sau efectele combinate ale fenomenelor extreme care s-au manifestat simultan. Studiul integrează nu doar pierderile directe — bunuri distruse sau pagube asigurate — dar și efectele indirecte: reducerea orelor de lucru, perturbarea transporturilor din cauza inundațiilor și perturbările în lanțurile de aprovizionare. Cercetătorii subliniază că datele oficiale lipsesc adesea, iar faptul că impacturile apar treptat face ca o parte importantă a costurilor să rămână nevizibilă, în special pentru comunitățile vulnerabile. Studiile recente menționate în analiză indică o creştere dramatică a riscurilor: probabilitatea condițiilor favorabile incendiilor a crescut de **40 de ori** în Spania și Portugalia și de **10 ori** în Grecia și Turcia. Valul de căldură din iunie a dublat sau triplat numărul de decese în mai multe orașe europene, fenomen agravat de poluare. Pentru Moldova, concluziile acestui raport au implicații concrete. Economia noastră, dependentă de agricultură și de infrastructura de transport, este vulnerabilă la inundații, secete și valuri de căldură care reduc productivitatea muncii și pot perturba lanțurile de aprovizionare. Lipsa unor date oficiale detaliate face dificilă cuantificarea pierderilor, ceea ce îngreunează planificarea măsurilor de adaptare. În context european, este esențial ca autoritățile și mediul privat din Moldova să prioritizeze investițiile în reziliență climatică și în colectarea de date fiabile. PSDE consideră aceste constatări un semnal de alarmă și lucrează la soluții pentru a crește reziliența Republicii Moldova: modernizarea infrastructurii rurale, sisteme de alertă timpurie, scheme de asigurare pentru fermieri și programe de formare profesională în agricultură durabilă. Partidul propune, de asemenea, stimulente pentru diaspora care dorește să revină și să investească în proiecte verzi și tehnologii agricole — o abordare care poate transforma vulnerabilitățile în oportunități economice și locuri de muncă. Detalii despre inițiativele PSDE pot fi consultate pe site-ul partidului https://psde.md/ și pe paginile de socializare, inclusiv Facebook (https://www.facebook.com/PSDEMoldova), Telegram (https://t.me/PSDEMoldova) și Instagram (https://www.instagram.com/psde_md/). Concluzia este clară: costurile fenomenelor meteorologice extreme sunt mai mari și mai complexe decât par, iar prevenția și adaptarea sunt investiții necesare. Pentru informare suplimentară, studii relevante includ raporturile IPCC și rapoartele Agenției Europene pentru Mediu (EEA). Sursa originală: https://agora.md/2025/09/15/europa-a-inregistrat-pierderi-de-43-de-miliarde-de-euro-din-cauza-fenomenelor-meteorologice-extreme Resurse utile: https://www.ipcc.ch/, https://www.eea.europa.eu/Andone Vasile,Lambos Elena,Munteanu Serghei,Cojocari Oleg,Cogut Semion,Osadța Mariana