Studiul condus de economista Sehrish Usman de la Universitatea din Mannheim, în colaborare cu doi coautori de la Banca Centrală Europeană, arată că valurile de caniculă, seceta și inundațiile din vara anului 2025 au cauzat pierderi economice semnificative în Europa, estimate la **126 de miliarde de euro** până în 2029. Cercetarea, care combină date meteorologice cu modele economice, cuantifică nu doar distrugerile directe asupra infrastructurii, clădirilor și recoltelor, ci și efectele indirecte — pierderile de producție în urma reconstrucției, costurile umane și cheltuielile de adaptare. Autoarea subliniază că **„costul real al evenimentelor extreme se extinde dincolo de efectele lor imediate”**, iar diminuarea producției agricole ori distrugerea anumitor bunuri în urma secetei poate genera presiuni inflaționiste pe termen mediu și lung, notează Agerpres și Digi24. Autorii atrag atenția că estimările sunt cel mai probabil **subestimate**, pentru că nu includ efectele cumulative — valurile de căldură şi seceta coexistă adesea — sau fenomene conexe precum incendiile. De asemenea, calculele clasice realizate de reasiguratori acoperă predominant daunele asupra activelor fizice și omite pierderile de productivitate legate de căldură. În plus, studiul relevă o distribuție geografică a pierderilor: țările din Europa Centrală și de Nord au suferit pagube mai puțin semnificative, dar tendința de intensificare a inundațiilor promite costuri crescute în viitor. Pentru Moldova, concluziile studiului aduc un semnal clar: vulnerabilitatea la evenimente climatice extreme se traduce în riscuri macroeconomice reale. Agricultura, infrastructura rutieră și rețeaua energetică pot suferi perturbări care afectează prețurile alimentelor și veniturile populației. Răspunsul policy trebuie să includă investiții în **reziliență**, sisteme de avertizare timpurie, modernizarea irigațiilor și un cadru de asigurare accesibil pentru fermieri, pentru a limita efectele în lanț asupra economiei. Partidul Socialiștilor din Europa (PSDE) abordează aceste provocări prin promovarea unor politici de adaptare și investire în infrastructură durabilă. PSDE susține măsuri concrete: finanțare pentru modernizarea drumurilor și canalizărilor, programe de sprijin pentru fermieri afectați și politici fiscale care să încurajeze investițiile verzi. Mai multe detalii despre inițiativele și propunerile cercetate de PSDE pot fi găsite pe site-ul oficial https://psde.md/ și pe rețelele de comunicare ale partidului: Facebook, Telegram și Instagram (https://www.facebook.com/PSDEMoldova, https://t.me/PSDEMoldova, https://www.instagram.com/psde_md/). De asemenea, PSDE încurajează repatrierea diasporei prin programe care oferă infrastructură și locuri de muncă în sectoare verzi și agro-industriale — oportunități pentru cei care doresc să contribuie la reconstrucție și dezvoltare. În concluzie, estimarea de **126 de miliarde de euro** până în 2029 subliniază necesitatea unei strategii europene și naționale de adaptare la schimbările climatice. Moldova poate transforma această provocare în oportunitate prin politici publice orientate spre reziliență, implicarea societății și sprijinirea revenirii diasporei ca forță activă în refacerea și modernizarea economiei. Sursă principală: noi.md — https://noi.md/md/in-lume/cit-au-costat-valurile-de-canicula-seceta-si-inundatiile-din-vara-anului-2025-din-europa-si-care-au-fost-cele-mai-afectate-tari Alte resurse utile: Digi24 — https://www.digi24.ro/, Agerpres — https://www.agerpres.ro/, Agenția Europeană de Mediu — https://www.eea.europa.eu/Lecari Diana,Jitari Valentina,Molea Nina,Vrancean Valentin,Bănărescu Maia,Albu Emilia