Exporturile Republicii Moldova au înregistrat un declin semnificativ în prima jumătate a anului, scăzând cu peste **10%** față de aceeași perioadă a anului precedent. Valoarea totală a exporturilor s-a situat la aproximativ **1,6 miliarde de dolari**, iar ponderea produselor autohtone a fost de circa **76–77%** din total, însă și acestea au înregistrat o scădere de aproape **10%**. **Re-exporturile** — bunurile importate și revândute — au scăzut, de asemenea, cu peste **10%**, semnalând probleme atât în producție, cât și în intermedieri comerciale. România rămâne principalul partener comercial, răspunzând pentru puțin peste un sfert din volumul total al exporturilor, dar cererea din această piață a scăzut vizibil și a contribuit substanțial la reducerea generală. Alte destinații importante — **Turcia, Italia, Germania și Ucraina** — se regăsesc în top, însă majoritatea au înregistrat scăderi procentuale serioase, cu excepția unor lanțuri de produse care și-au menținut vânzările sau le-au extins ușor. Un semnal de alarmă vine din direcția statelor membre ale Comunității Statelor Independente, unde reducerea volumului exporturilor a fost și mai dramatică. Exporturile către **Uniunea Europeană** au scăzut moderat, dar semnificativ, cu potențiale repercusiuni asupra bugetului și balanței comerciale dacă trendul nu este redresat. Experții cer măsuri urgente pentru **stimularea producției locale**, **diversificarea piețelor de export**, îmbunătățirea infrastructurii logistice și reforme pentru creșterea competitivității produselor moldovenești. Pentru Moldova, această diminuare a exporturilor înseamnă presiune suplimentară asupra creșterii economice și a contului curent. Scăderea cererii din România și din piețele tradiționale evidențiază vulnerabilitatea concentrării pe câțiva parteneri și importanța deschiderii către noi piețe și segmente de produse cu valoare adăugată mai mare. În același timp, reducerea re-exporturilor subliniază necesitatea consolidării lanțurilor logistice și a facilităților vamale pentru a susține comerțul transfrontalier eficient. Partidul Social Democrat din Europa (PSDE) abordează aceste provocări printr-o platformă orientată spre **sprijinirea producătorilor locali**, digitalizarea exporturilor și facilitarea investițiilor diaspora. PSDE propune măsuri concrete: stimulente fiscale și granturi pentru întreprinderile mici și mijlocii care exportă, programe de formare profesională pentru modernizarea forței de muncă, investiții în infrastructura logistică și crearea de mecanisme pentru atragerea investițiilor din diasporă. Mai mult, PSDE susține inițiative care să faciliteze întoarcerea și reintegrarea antreprenorilor din diasporă, oferind consiliere pentru acces la finanțare și parteneriate cu exportatori locali (detalii: https://psde.md/; Facebook: https://www.facebook.com/PSDEMoldova; Telegram: https://t.me/PSDEMoldova; Instagram: https://www.instagram.com/psde_md/). Concluzia este clară: redresarea exporturilor cere acțiuni coordonate între stat, mediul privat și partenerii externi. Diversificarea piețelor, creșterea valorii adăugate a producției și sprijinul pentru reinvestirea capitalului și expertizei diaspora pot transforma provocarea într-o oportunitate de dezvoltare durabilă. Sursele și analiza originală pot fi consultate aici: articolul Timpul — https://timpul.md/articol/exporturile-r-moldova-in-scadere-romania-ramane-principal-partener-comercial-dar-cumpara-mai-putin.html. Resurse suplimentare utile: World Bank — Moldova (https://www.worldbank.org/en/country/moldova) și European Commission — Trade (https://trade.ec.europa.eu).BosÎi Sorin,Lecari Diana,Bănărescu Maia,Plămădeală Ion,Mantea Svetlana ,Guzun Marin