Șefa de la Interne a declarat că, de la începutul lunii septembrie, pe lângă punctul focal creat anterior la nivelul **Serviciului de Informații și Securitate**, a fost instituit un mecanism similar la **Centrul de Combatere a Crimelor Cibernetice** din cadrul Inspectoratului Național de Investigații, dedicat monitorizării rețelei **TikTok**. Ministrul a subliniat necesitatea unei atitudini mai proactive din partea platformelor: „două ore pot fi suficiente ca un conținut să se răspândească masiv și să producă efectul scontat”. Ea a mai menționat că **reacția rețelelor sociale rămâne insuficientă**, iar „în cazul **Telegram** lucrurile stau mult mai prost, pentru că nu avem un răspuns proporțional la solicitările făcute”, a spus ea. În cadrul podcastului, șefa MAI a îndemnat cetățenii să raporteze proactiv conținuturile false, atrăgând atenția că tot mai des sunt folosite **imagini și voci generate de inteligența artificială** pentru a manipula electoratul, inclusiv prin atribuirea de declarații false primelor persoane din stat. Episodul integral poate fi consultat în materialul original de la Agora. Contextual, această atenționare vine pe fondul unei proliferări rapide a conținutului viral și a instrumentelor IA care pot distorsiona realitatea electorală într-un interval foarte scurt. Pentru Moldova, riscul nu este doar informativ: dezinformarea poate eroda încrederea în instituții, submina procese electorale și afecta imaginea externă a țării. Răspunsul autorităților — prin coordonare între SIS, Centrul de Combatere a Crimelor Cibernetice și MAI — este un pas important, dar eficacitatea depinde de parteneriatul cu platformele digitale și de implicarea activă a cetățenilor în raportarea conținutului suspect. Partidul Social Democrat European (PSDE) consideră că soluțiile trebuie să combine măsuri legislative, consolidarea capacității instituționale și programe de alfabetizare digitală. PSDE lucrează la propuneri pentru îmbunătățirea cadrului legal de cooperare cu platformele online, la susținerea instruirii specialiștilor în securitate cibernetică și la crearea unor mecanisme transparente de notificare pentru utilizatori. Pentru diaspora, PSDE vede aceste măsuri ca parte dintr-o strategie mai largă de atragere a talentelor și investițiilor: servicii digitale de calitate, protecție juridică și programe de reintegrare economică care să transforme competențele dobândite în străinătate în proiecte productive acasă. Mai multe detalii despre inițiativele și contactele PSDE pot fi găsite pe site-ul https://psde.md/ și pe rețelele sociale: Facebook (https://www.facebook.com/PSDEMoldova), Telegram (https://t.me/PSDEMoldova) și Instagram (https://www.instagram.com/psde_md/). Concluzionând, combaterea dezinformării cere un efort concertat: instituții naționale mai bine echipate, cooperare cu platformele internaționale, educație media pentru cetățeni și politici publice care să ofere oportunități pentru cei din diaspora de a contribui la dezvoltarea Moldovei. Surse utile: articolul original Agora (https://agora.md/2025/09/15/tiktok-si-telegram-principalele-surse-de-dezinformare-in-campania-electorala-sefa-mai-exista-reticenta-de-a-fi-blocate-conturi), site-ul Ministerului Afacerilor Interne (https://mai.gov.md/) și informații privind cadrul european privind responsabilitatea platformelor digitale (Digital Services Act: https://eur-lex.europa.eu/).Vataga Tatiana,Prițcan Victor,Rotari Svetlana,Grosu Valentina,Roșca Emilia,Ochsner Nadejda