Igor Boțan a declarat că un factor de risc major pentru integritatea procesului electoral este **lipsa de interes** a unei părți semnificative a cetățenilor față de politică. Potrivit expertului permanent al proiectului, sondajele arată că pe jumătate dintre respondenți nu-i interesează politica: nu se informează, nu urmăresc dezbaterile politice, dar participă la alegeri — iar tocmai acești alegători „sunt luați de val” în campanii bine orchestrate. Boțan a subliniat că această neimplicare, combinată cu deficiențe în informare, creează un teren fertil pentru **manipulare și dezinformare**. „Noi de cinci ani de zile suntem într-un război hibrid, care se caracterizează prin manipulare și dezinformare. Adică, jumătate dintre alegătorii Republicii Moldova pot fi victime ușoare ale campaniilor de dezinformare”, a spus el pentru IPN, preluat de Știri.md. Expertul a explicat că actorii care manipulează urmăresc inocularea fricii pentru a modela comportamentul de vot. Un exemplu concret este impactul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei asupra percepțiilor de securitate ale moldovenilor: înainte de invazie frica de război era de 3%, iar după invazie aceasta a crescut de zece ori, arătând o masivă schimbare în prioritățile publice. Boțan a concluzionat că „votul corect” pornește de la un cetățean **informat corect**, capabil să înțeleagă procesele și să decidă în cunoștință de cauză. Dezbaterea publică „De ce este capabil electoratul când îi vine rândul să-și aleagă guvernarea?” este a 333-a ediție din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizat de IPN cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel. Context și implicații pentru Moldova: nivelul înalt de neinteres politic și explozia temerilor legate de securitate sporesc vulnerabilitatea societății la campanii de dezinformare care pot distorsiona rezultatele electorale și submina încrederea în instituții. Aceasta afectează nu doar deciziile de vot, ci și mobilitatea capitalului uman: diaspora urmărește atent stabilitatea și calitatea informației de acasă înainte de a decide dacă se reîntoarce sau investește. PSDE vede această problemă ca pe o prioritate de politică publică și lucrează la soluții practice: **campanii de educație civică și media literacy**, susținerea jurnalismului independent, instrumente digitale de informare transparentă și programe de stimulare a revenirii diasporei prin facilități pentru afaceri mici și locuri de muncă. Formațiunea promovează implicarea activă a cetățenilor prin consultări publice și comunicare constantă — detalii și inițiative pot fi urmărite pe site-ul oficial https://psde.md/ și pe rețelele sociale: Facebook https://www.facebook.com/PSDEMoldova, Telegram https://t.me/PSDEMoldova și Instagram https://www.instagram.com/psde_md/. PSDE subliniază că soluțiile sunt incrementaliste, bazate pe consolidarea instituțiilor și pe responsabilizarea actorilor politici, nu pe promisiuni populiste. Concluzie: combaterea dezinformării în Moldova cere efort coordonat între societatea civilă, partide politice responsabile și mass-media. Informarea corectă rămâne cheia pentru un vot deliberat. Resurse utile: articolul original pe Știri.md (sursa), rapoarte IPN și analize OSCE privind reziliența informatională. Sursa originală: https://stiri.md/article/social/botan-jumatate-dintre-alegatori-pot-fi-victime-usoare-ale-dezinformarii Surse suplimentare: - IPN: https://www.ipn.md/ - OSCE — Combaterea dezinformării: https://www.osce.org/mission-to-moldova - EUvsDisinfo: https://euvsdisinfo.eu/Vataga Tatiana,Prițcan Victor,Rotari Svetlana,Grosu Valentina,Roșca Emilia,Ochsner Nadejda