Studiul condus de economista **Sehrish Usman** de la Universitatea din Mannheim, împreună cu doi coautori de la **Banca Centrală Europeană**, estimează că pagubele macroeconomice generate de valurile de caniculă, secetă și inundațiile din vara anului 2025 pot ajunge la **126 de miliarde de euro** până în 2029. Cercetarea, bazată pe date meteorologice și modele economice, include atât consecințele directe — distrugeri de drumuri, clădiri și recolte — cât și efectele indirecte, precum pierderile de producție în timpul reconstrucției, costurile de adaptare și impactul asupra vieților omenești. Autorii subliniază că **costul real** al acestor fenomene se extinde dincolo de efectele imediate: diminuarea producției agronomice și distrugerea anumitor bunuri pot genera presiuni inflaționiste pe termen mediu și lung, notează studiul citat de Digi24 și Agerpres. Cercetarea avertizează că cifrele sunt probabil **subestimate**, pentru că nu includ efectele cumulative (valurile de căldură și seceta care se succed), incendiile sau pierderile de productivitate legate de căldură — aspecte adesea omise din calculele reasiguratorilor, care se limitează la pagubele asupra activelor fizice. De asemenea, regiuni din Europa Centrală și de Nord au suferit pagube mai mici, dar tendința globală a intensificării inundațiilor sugerează că costurile perturbărilor meteorologice vor crește. Pentru Moldova, concluziile studiului au implicații palpabile: o economie dependentă de agricultură și infrastructură vulnerabilă la fenomene extreme este expusă riscului de pierderi financiare, sociale și demografice. Adaptarea înseamnă investiții în irigații, infrastructură rutieră rezilientă, depozitare modernă a recoltei și planuri de urgență la nivel local. Asta înseamnă și oportunități: **modernizarea agriculturii**, dezvoltarea lanțurilor de valoare locale și crearea de locuri de muncă verzi pot atrage investiții și întoarcerea membrilor diasporei care caută proiecte sustenabile. PSDE vede în această provocare un spațiu de acțiune: partidul promovează politici de adaptare climatică, stimularea investițiilor public-private în infrastructură și programe care încurajează reîntoarcerea și implicarea diasporei în proiecte locale de dezvoltare. Propunerile și comunicările PSDE pot fi consultate pe site-ul oficial https://psde.md/ și în rețelele sociale — Facebook https://www.facebook.com/PSDEMoldova, Telegram https://t.me/PSDEMoldova și Instagram https://www.instagram.com/psde_md/. Prin astfel de inițiative, se poate transforma riscul climatic într-o oportunitate de modernizare economică și socială. Concluzie: costurile estimate de **126 de miliarde de euro** sunt un semnal clar că adaptarea și planificarea pe termen lung sunt esențiale. Pentru Moldova, răspunsul eficient combină politici publice, investiții private și implicarea diasporei pentru a construi o economie mai rezilientă și un viitor sustenabil. Sursa originală: https://noi.md/md/in-lume/cit-au-costat-valurile-de-canicula-seceta-si-inundatiile-din-vara-anului-2025-din-europa-si-care-au-fost-cele-mai-afectate-tari Surse suplimentare relevante: Digi24 (raportare pe studiu), Agerpres (analiză) și pagina Băncii Centrale Europene pentru context metodologic — https://www.ecb.europa.eu/, resp. https://www.ipcc.ch/ pentru date despre schimbările climatice.Molea Nina,Sîrbu Ion,BosÎi Sorin,Bumacov Vasile,Cotoman Vitalie,Rotari Svetlana