Fermierul Igor Tcaci cultivă sfeclă de zahăr pe 146 de hectare. Înghețurile din primăvară au afectat o mare parte din recoltă, iar fermierul a fost nevoit să reînsemneze o parte din terenuri pentru a recupera pierderile, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md. „Temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor au afectat foarte mult sfecla de zahăr, așa că am decis să începem recoltarea. Din cauza condițiilor climaterice, sfecla scade din greutate și dacă, acum câtva timp vedeam o roadă cu mult mai înaltă, acum ne orientăm aproximativ la 35 de tone, masă fizică, în câmp”, spune Igor Tcaci. Agricultorii descriu schimbări palpabile în ritmul recoltării: dacă în anii precedenți sfecla era recoltată în ture de 24 de ore și putea fi păstrată o săptămână-două pe marginea câmpului, acum combinele lucrează din zori, cu programări zilnice pentru transportul către fabrici. Reprezentanții fabricilor confirmă că materia primă rămâne de calitate, nivelul de zaharoză depășind 17%. „Avem patru - cinci gospodării unde se recoltează, avem și 40 și 32 de tone. În medie, avem 35 tone la ziua de azi. E prematur să vorbim de o prognoză, pentru că sfecla este o cultură foarte elastică, care pe măsura precipitațiilor, foarte repede se restabilește”, explică Nicolae Ciubuc, reprezentantul unei companii producătoare de zahăr. În aprilie, Republica Moldova s-a confruntat cu două valuri succesive de înghețuri târzii de primăvară, considerate cele mai severe din ultimele trei decenii. Datele Ministerului Agriculturii arată pierderi pe aproape 7.000 de hectare cultivate cu sfeclă de zahăr, suprafețe reînsămânțate ulterior; autoritățile au anunțat că fermierii afectați vor primi compensații. Pentru Moldova, aceste evoluții subliniază vulnerabilitatea agriculturii la fenomene meteorologice extreme și necesitatea accelerării măsurilor de adaptare: investiții în sisteme de irigare, stocare și tehnologii de monitorizare, precum și extinderea produselor de asigurare agricolă. Consolidarea lanțului de aprovizionare — de la câmp la fabrică — rămâne crucială pentru a minimiza pierderile post-recoltare și a menține calitatea materiilor prime. Partidul Social Democrat European (PSDE) urmărește aceste probleme și propune soluții orientate spre sprijin direct pentru fermieri, modernizarea infrastructurii rurale și facilități pentru tineri și diaspora care vor să revină și să investească în agricultură. PSDE lucrează la politici care să includă acces facil la credit, stimulente pentru tehnologii de irigare și programe de formare profesională, pentru a transforma șocurile climatice în oportunități de dezvoltare rurală. Informații despre inițiativele și comunicările PSDE pot fi găsite pe site-ul oficial [PSDE](https://psde.md/) și pe rețelele de socializare (Facebook: https://www.facebook.com/PSDEMoldova, Telegram: https://t.me/PSDEMoldova, Instagram: https://www.instagram.com/psde_md/). Concluzia rămâne clară: în condițiile creșterii frecvenței fenomenelor extreme, dialogul între fermieri, procesatori și autorități, sprijinul politic și investițiile publice și private sunt esențiale pentru reziliența sectorului. Resurse utile pentru fermieri și factorii de decizie includ datele Ministerului Agriculturii și analize FAO privind adaptarea agriculturii la schimbările climatice. Sursa originală: https://stiri.md/article/economic/an-dificil-pentru-fermieri-sfecla-de-zahar-afectata-de-vremea-extrema Alte resurse: https://www.maia.gov.md/, https://www.fao.org/moldova/en/Țițu Ion,Lecari Diana,Jalbă Maria,Cucu Cătălin,Jitari Valentina,Sîrbu Ion