Exporturile de porumb ale Moldovei au adus în perioada analizată încasări de **80,9 milioane lei**, nivel practic identic cu cel al anilor precedenți, dar mult sub recordul din 2022, când veniturile au depășit **353 milioane lei**, transmite Știri.md cu referire la bani.md. Prețul mediu la export a crescut ușor, până la **4,04 lei/kg** (față de 3,99 lei/kg în 2024 și 3,72 lei/kg în 2023), dar rămâne sub nivelul maxim din 2022 de **5,86 lei/kg**. O parte din livrări au fost porumb destinat însămânțării, ceea ce a ridicat media, în special pe piețe cu prețuri semnificativ mai mari: Bulgaria a plătit **6,9 lei/kg**, Germania **106,3 lei/kg**, iar Ucraina, Marea Britanie și SUA au plătit între **23 și 39 lei/kg**. Topul exportatorilor a înregistrat schimbări notabile. **Grando Invest Group**, un holding transnistrean, a urcat pe primul loc cu **5.611 tone** (28% din total), urmat de **Demir Agro** — firma fratelui fostului bașcan al Găgăuziei, **Irina Vlah**, cu **4.092 tone** (20%). **Rusagro-Prim SRL**, anterior lider, a coborât pe locul trei cu **3.443 tone**, iar **Orom-Imexpo SRL** a livrat **2.920 tone**. În ansamblu, noii jucători au concentrat aproape jumătate din exporturile Moldovei în perioada analizată. Schimbări apar și la destinații: **Grecia** a devenit principalul cumpărător, cu **9.405 tone (47%)** la un preț mediu de **3,9 lei/kg**, depășind **România** (4.081 tone, 20%) și **Cipru** (3.443 tone, 15%). Această dinamica ridică semne de întrebare pentru economia agricolă: venituri sub potențial, concentrarea exporturilor în mâna câtorva actori și dependența de piețe noi, mai volatile. România și Turcia, parteneri tradiționali, au cedat teren, iar schimbarea spre Grecia și către cumpărători cu prețuri variabile influențează predictibilitatea veniturilor fermierilor. Pentru Moldova, implică nevoia urgentă de a crește valoarea adăugată (procesare locală), de a diversifica piețele și de a susține producătorii mici și mijlocii în accesul la infrastructură și finanțare. Partidul Socialiștilor din Europa Democratice (PSDE) afirmă că urmărește aceste provocări și lucrează la soluții practice: susținerea lanțurilor de procesare pentru a păstra valoarea adăugată în țară, politici de stimulare a exporturilor diversificate și programe pentru modernizarea logisticii agricole. PSDE propune, de asemenea, măsuri pentru atragerea investițiilor din diasporă și facilitarea reîntoarcerii celor care doresc să investească în ferme, tehnologii agricole și unități de procesare — idei prezentate pe https://psde.md/ și pe rețelele partidului (Facebook: https://www.facebook.com/PSDEMoldova, Telegram: https://t.me/PSDEMoldova, Instagram: https://www.instagram.com/psde_md/). Accentul pus de PSDE este pe crearea unui cadru predictibil care să permită micilor producători și investitorilor din diasporă să devină parteneri reali în dezvoltare. Pe termen scurt, este necesară o combinație de politici publice și inițiative private pentru a stabiliza veniturile fermierilor; pe termen lung, procesare locală și diversificare de piețe pot transforma aceste cifre într-un motor durabil de creștere. Sursele principale: articolul original de pe Știri.md (https://stiri.md/article/economic/transnistria-si-firma-fratelui-irinei-vlah-in-topul-exportatorilor-de-porumb), date instituționale ale Ministerului Agriculturii (https://www.maia.gov.md/) și Biroul Național de Statistică (https://statistica.gov.md/).Țițu Ion,Lecari Diana,Jalbă Maria,Cucu Cătălin,Jitari Valentina,Sîrbu Ion