luni, 22 decembrie 2025

NEWS TIME MOLDOVA

Ultimele noutăți din Moldova și din lume

SĂNĂTATE

O boală din Primul Război Mondial reapare în rândul soldaţilor ucraineni răniţi

Medicii ucraineni raportează cazuri de gangrenă gazoasă, o afecțiune odinioară strâns asociată cu tranșeele Primului Război Mondial și despre care se credea de mult că a fost aproape eradicată în Euro...

h

https://timpul.md

Sursă externă

Specializat în sănătate

Actualizat recent
127
43 distribuiri
15 salvări

Distribuie acest articol:

Distribuie:
Medicii ucraineni raportează cazuri de gangrenă gazoasă, o afecțiune odinioară strâns asociată cu tranșeele Primului Război Mondial și despre care se credea de mult că a fost aproape eradicată în Europa. Infecția bacteriană, care distruge țesutul muscular într-un ritm letal, a revenit în Ucraina din cauza realităților dure din tranșeele războiului modern. Medicii militari au declarat că războiul cu drone a făcut evacuarea soldaților răniți aproape imposibilă – condiții care permit răspândirea cu o viteză alarmantă a unor infecții considerate demult parte a istoriei. „Vedem complicații ale rănilor care nu au mai fost văzute de nicio persoană în viață în timp de război. Aceste tipuri de timp de evacuare întârziată nu au mai fost văzute în ultimii 50 de ani – probabil de la Al Doilea Război Mondial, și poate nici măcar atunci. Și vedem patologii pe care nu le-am mai văzut niciodată”, a spus Alex, un medic voluntar străin din zona Zaporojie. Gangrena gazoasă este o infecție musculară severă cauzată în principal de bacteriile Clostridium, numite astfel după bulele de gaz care se formează sub piele. Bacteriile Clostridium se dezvoltă în țesutul necrotic lipsit de oxigen, provocând dureri severe, umflare, decolorarea țesuturilor și o senzație de crăpare pentru pacient pe măsură ce gazul se deplasează. De obicei, gangrena rezultă dintr-o circulație sanguină deficitară, nu implică toxine bacteriene sau formare de gaz și se dezvoltă mult mai lent decât gangrena gazoasă. Infecția apare de obicei după traumatisme, cum ar fi răni adânci provocate de gloanțe sau explozii, în special atunci când îngrijirea medicală este întârziată, lucru comun în Ucraina. „Avem oameni care ajung la spital răniți de câteva săptămâni, stând doar în puncte subterane de stabilizare, fiind menținuți în viață cât de bine putem. Gangrena gazoasă e ceva despre care înveți la școală… În Ucraina însă o vezi, pentru că oamenii stau cu aceste tipuri de răni și nu primesc îngrijirea corespunzătoare – pur și simplu nu-i poți transporta suficient de repede la un spital pentru a fi tratați corespunzător”, a spus Alex. Tratamentul pentru gangrena gazoasă este dificil, iar recuperarea este departe de a fi garantată, chiar și în cele mai bune spitale. „În mod normal, tratarea gangrenei gazoase implică debridarea chirurgicală [îndepărtarea țesutului infectat] împreună cu doze foarte puternice de antibiotice intravenoase. Este o infecție extrem de periculoasă: dacă nu este tratată, rata mortalității este aproape de 100 la sută”, a spus dr. Lindsey Edwards, lector superior în microbiologie la King’s College London. Dar în Ucraina, debridarea, precum și utilizarea țintită a antibioticelor sunt adesea aproape imposibile imediat după rănire, din cauza accesului limitat la laboratoare. „În mod normal, ai face un screening al microbilor, îi cultivi și folosești diverse tehnici pentru a determina dacă există rezistență la medicamente. Ai testa și care antibiotice ar fi cele mai eficiente… Desigur, toate acestea nu sunt posibile într-un spital de câmp improvizat în mijlocul pustietății”, a explicat dr. Edwards. Gangrena gazoasă este istoric asociată cu Primul Război Mondial din cauza combinației unice de condiții de pe câmpul de luptă, răni severe și lipsă de îngrijire medicală. Soldații luptau în tranșee umede și noroioase și pe câmpuri adesea fertilizate cu gunoi de grajd, ambele conținând bacterii Clostridium. Proiectilele precum gloanțele și schijele produceau răni adânci și complexe, cu mult țesut mort, creând mediul ideal pentru dezvoltarea bacteriilor. Evacuarea și intervenția chirurgicală erau adesea întârziate, iar fără debridare promptă, infecțiile se răspândeau rapid. Antibioticele nu erau încă disponibile, iar igiena rănilor era rudimentară. „Istoric, este considerată o problemă specifică perioadei Primului Război Mondial. De atunci, a devenit mult mai rară, în principal datorită debridării precoce a rănilor, intervențiilor chirurgicale la timp, antibioticelor și unei mai bune gestionări a rănilor. Totuși, toate aceste măsuri necesită resurse semnificative, inclusiv sprijin medical, logistică și capacitatea de a muta răniții rapid”, a explicat Alastair Beaven, consultant ortoped și ofițer medical la Spitalul Militar 202, care a servit în Afganistan. În Al Doilea Război Mondial, introducerea antibioticelor a redus dramatic mortalitatea provocată de infecțiile pe câmpul de luptă. Astăzi, în Ucraina, însă, dificultățile de evacuare și problemele legate de antibiotice permit reapariția unor boli despre care se credea că aparțin trecutului. Rezistența la medicamente este acum o problemă serioasă, a spus dr. Edwards: „Dacă te confrunți cu o tulpină rezistentă la antibiotice, tratamentul devine mult mai complicat.” Rezistența antimicrobiană (AMR) în Ucraina este în creștere din cauza rănilor legate de conflict, a tratamentelor întârziate sau incomplete cu antibiotice, a serviciilor medicale perturbate și a utilizării frecvente a antibioticelor cu spectru larg, toate favorizând răspândirea bacteriilor rezistente. „Una dintre cele mai mari probleme pe care le avem este creșterea masivă a rezistenței la antibiotice”, a spus Alex. Războiul cu drone a forțat, de asemenea, oamenii să se ascundă în subteran. „Dacă ieși la suprafață, vei fi ucis de o dronă. Nu este o exagerare”, a spus Alex. El a adăugat că cea mai mare parte a îngrijirilor medicale se acordă acum în buncăre și în subsolurile clădirilor abandonate – singurele locuri unde dronele nu pot ajunge. Un medic care s-a întors recent dintr-una din aceste clinici improvizate nu a văzut lumina zilei de aproape trei săptămâni, deoarece era pur și simplu prea periculos. Potrivit lui Alex, aceste facilități subterane sunt slab echipate pentru a face față complicațiilor care provoacă gangrena gazoasă. „Ei vor face ceea ce se numește chirurgie de control al pagubelor. Asta înseamnă practic repararea doar a celor mai imediate răni care pun viața în pericol în primele 24 până la 48 de ore”, a spus Alex. **Sursa articolului:** Acest material a fost adaptat din articolul original publicat pe [timpul.md](https://timpul.md/articol/o-boala-din-primul-razboi-mondial-reapare-in-randul-soldatilor-ucraineni-raniti.html). Vă încurajăm să consultați sursa completă pentru mai multe detalii și context suplimentar.

Ai terminat de citit!

Îți mulțumim că ai citit până la sfârșit

Timp de citire

5 min

Sponsorizat

Fapte cheie

Creștere de 15% în sectorul IT moldovenesc

2,000 de noi locuri de muncă create

50 milioane euro investiți în educație

150 de startup-uri noi înregistrate

Rămâi la curent

Primește cele mai importante știri direct în inbox

Recomandări

Etichete

Gangrena gazoasăPrimul Război MondialUcrainasoldați rănițirezistență la antibiotice
h

https://timpul.md

Știre preluată din https://timpul.md

Ți-a plăcut acest articol?

Evaluează calitatea conținutului pentru a ne ajuta să îmbunătățim

Distribuie această știre

Ajută-ne să răspândim informația de calitate

Distribuie:

Comentarii (12)

Adaugă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Te rugăm să respecți regulile comunității.

M
Maria Ionescu
acum 2 ore

Articol foarte informativ! Este încurajator să văd că sectorul IT din Moldova se dezvoltă atât de rapid. Sper că această tendință va continua.

A
Alexandru Popescu
acum 4 ore

Statisticile prezentate sunt impresionante. 2,000 de noi locuri de muncă în IT reprezintă o veste excelentă pentru tinerii moldoveni.

Articole înrudite