Obezitatea infantilă continuă să reprezinte o amenințare pentru sănătatea publică, arată datele studiului național de supraveghere a obezității la copii, conform unui comunicat de presă emis de Ministerul Sănătății. Rezultatele obținute indică că unul din cinci elevi de clasa I (20,7%) prezintă exces ponderal. Dintre aceștia, 8,8% sunt afectați de obezitate, iar 6,5% sunt subponderali. Datele sunt mai mici decât media europeană obținută în cadrul rundei a 6-a a studiului COSI realizată în 48 de țări în perioada 2022-2024 (25% copii cu supraponderabilitate și 10% – cu obezitate), dar în creștere față de runda a 4-a studiului COSI realizat în R. Moldova în 2016 (18,5% copii cu supraponderabilitate și 5,5% – cu obezitate). Rezultatele studiului național de supraveghere a obezității la copii, parte componentă a Inițiativei europene privind supravegherea dezvoltării fizice la copii (COSI), care cuprinde rezultatele celei de-a șasea runde de colectare a datelor, realizată în perioada 2022–2023 în R. Moldova, au fost prezentate joi, 13 noiembrie, în cadrul unui eveniment organizat de Agenția Națională pentru Sănătate Publică, sub egida Ministerului Sănătății, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, în colaborare cu Biroul Organizației Mondiale a Sănătății în R. Moldova. Studiul evidențiază prevalența subponderabilității, a excesului ponderal și a obezității în rândul copiilor din ciclul primar, mai exact a copiilor cu vârsta de 7 ani, alături de modelele alimentare, nivelul de activitate fizică, comportamentele sedentare și schimbările de comportament apărute în timpul pandemiei COVID-19. Totodată, în rezultatul acestuia au fost trasate caracteristici de bază ale mediului alimentar și de activitatea fizică din cadrul școlilor participante în studiu. „Greutatea corporală nesănătoasă în rândul copiilor are efecte negative imediate asupra sănătății fizice și mintale, a performanței școlare și a calității vieții. Totodată, aceasta crește riscul dezvoltării obezității, al bolilor netransmisibile și al unei stări precare de sănătate la vârsta adultă”, notează Ministerul Sănătății. Excesul ponderal este mai frecvent în rândul băieților (21,4% supraponderali, dintre care 9,9% obezi) decât a fetelor (20% supraponderale, dintre care 7,5% obeze). Totodată, se atestă o diferență semnificativă între mediul urban (23,7% copii supraponderali, iar 8,2% obezi) și cel rural (16% copii supraponderali și 4,8% – obezi), copiii părinților cu un nivel scăzut de educație fiind mai frecvent afectați de obezitate (7,4%). Percepția părinților referitor la greutatea copiilor este adesea una inexactă – 73,7% dintre băieții supraponderali și 68,1% dintre fetele supraponderale sunt percepuți ca având greutate normală. Doar 2,3% dintre băieți și 2% dintre fete sunt recunoscuți corect ca obezi. „Această percepție eronată contribuie la întârzierea intervențiilor timpurii și crește riscul de apariție a bolilor netransmisibile”, conform studiului. Fructele sunt consumate zilnic de 47,3% dintre copii, iar legumele de 36,6%. Doar 3,5% dintre copii respectă recomandarea OMS de a consuma cinci porții zilnice de fructe și legume. În același timp, 20,4% copii consumă zilnic gustări dulci, iar 11,7% dintre copii beau zilnic băuturi carbogazoase dulci. Băieții practică sport sau dans în medie 2,2 ore/săptămână, iar fetele 1,9 ore/săptămână. Copiii cu greutate normală sau subponderală sunt mai activi decât cei supraponderali sau obezi. Majoritatea desfășoară zilnic activități fizice moderate sau intense timp de 2,4 ore. În același timp, 47,4% dintre băieți și 40,3% dintre fete petrec cel puțin două ore zilnic în fața ecranelor. Aproximativ 90% dintre copii sunt activi fizic cel puțin o oră pe zi, iar durata medie a activităților fizice zilnice era estimată la circa 2,5 ore. 53,6% dintre copii, merg la școală pe jos sau cu bicicleta. Siguranța traseului a fost evaluată de părinți ca fiind moderată (scor mediu: 5/10). Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra obiceiurilor copiilor: consumul de fructe a crescut cu 11,4%, iar cel de legume cu 9,4%, gustările sărate au fost consumate cu 16% mai puțin, dulciurile cu 9,1% mai puțin și băuturile îndulcite cu 15,5% mai puțin frecvent. Totodată, atât activitatea fizică, cât și comportamentele sedentare au crescut în această perioadă. Luând în considerare rezultatele obținute, Ministerul Sănătății, în colaborarea cu Ministerul Educației și Cercetării, a aprobat ordinul comun cu privire la organizarea și asigurarea sănătății nutriționale a copiilor și elevilor din instituțiile de învățământ general, prin intermediul căruia în instituțiile de învățământ general ar fi oferite „meniuri echilibrate, adecvate nevoilor nutriționale ale copiilor și elevilor, iar factorii de risc alimentar, precum consumul excesiv de sare, zahăr și grăsimi, care favorizează acumularea de kilograme în plus, sunt reduși la minimum”. Republica Moldova s-a aliniat la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și a setat atingerea, până în anul 2030, a țintei de zero creștere a ratei obezității pentru persoanele de toate vârstele, fapt stipulat în Programul Național de prevenire și control a bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pentru anii 2023-2027, aprobat prin hotărâre de Guvern. Studiul COSI în Moldova a fost realizat și cu suportul financiar al Uniunii Europene. În cadrul studiului au fost utilizate metode statistice standardizate care au permis colectarea informațiilor de la aproximativ 3600 de copii din clasa a I-a din cadrul a 90 de școli din întreaga țară. Datele au fost colectate de Societatea Igieniștilor din Republica Moldova și analizate de o echipă de experți naționali și internaționali. **Sursa articolului:** Acest material a fost adaptat din articolul original publicat pe [zdg.md](https://www.zdg.md/stiri/stiri-sociale/unul-din-cinci-elevi-de-clasa-i-prezinta-exces-ponderal-au-fost-lansate-rezultatele-studiului-national-de-supraveghere-a-obezitatii-la-copii/). Vă încurajăm să consultați sursa completă pentru mai multe detalii și context suplimentar.